Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele compresiune:

COMPRESIÚNE, compresiuni, s. f. (Fiz.) 1. Micșorare a volumului unui corp; comprimare. 2. Fază de funcționare a unei mașini în timpul căreia fluidul din cilindrul unui motor este comprimat prin deplasarea unui piston în cilindru. 3. Stare de solicitare a unei piese sub acțiunea a două forțe egale și de sens contrar. [Pr.: -si-u-.Var.: comprésie s. f.] – Din fr. compression, lat. compressio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPRESIÚNE s. f. 1. comprimare. 2. stare de solicitare a unei piese sub acțiunea a două forțe egale și de sens contrar. 3. fază de funcționare a unei mașini în timpul căreia fluidul din cilindrul motor își micșorează volumul sub acțiunea pistonului. 4. apăsare a unui vas sangvin pentru a opri o hemoragie. ◊ apăsare pe care o exercită o tumoare asupra unui organ sau țesut vecin. (<fr. compression, lat. compressio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


COMPRESIÚNE s.f. (Fiz.) 1. Comprimare. 2. Interval de timp în care fluidul dintr-un compresor își micșorează volumul. 3. (Med.) Apăsare pe care o exercită o tumoare în dezvoltarea sa asupra unui organ sau a unui țesut vecin. [Var. compresie s.f. / cf. fr. compression, it. compressione, lat. compressio].
Sursa: Dicționar de neologisme

*compresiúne f. (lat. compréssio, V. presiune). Acțiunea de a comprima, apăsare, îndesare. Fig. Împedecare [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești

compresiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. compresiúnii; pl. compresiúni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

compresiune f. 1. lucrarea de a comprima și efectul ei; 2. fig. constrângere morală.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COMPRESIÚNE, compresiuni, s. f. (Fiz.) 1. Micșorare a volumului unui corp; comprimare. 2. Fază de funcționare a unei mașini în timpul căreia fluidul din cilindrul unui motor este comprimat prin deplasarea unui piston în cilindru. 3. Stare de solicitare a unei piese sub acțiunea a două forțe egale și de sens contrar. 4. (Med.) Metodă de hemostază care constă într-o apăsare pe un vas cu leziuni. ♦ Apăsare exercitată asupra unui organ de către o tumoră, un cheag de sânge etc. [Pr.: -si-u-.Var.: comprésie s. f.] – Din fr. compression, lat. compressio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)