COMPOTIÉRĂ, compotiere, s. f. Vas în care se toarnă compotul pentru a fi servit la masă. [Pr.: -ti-e-] – Compot + suf. -ieră. Cf. fr. compotier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COMPOTIÉRĂ s. f. vas în care se servește compotul. (după fr. compotier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COMPOTIÉRĂ s.f. Vas în care se servește compotul. [Pron. -ti-e-. / cf. fr. compotier].
Sursa: Dicționar de neologisme
*compotiéră f., pl. e (fr. compotier, m.). Castron de compot. V. fructieră.
Sursa: Dicționaru limbii românești
compotiéră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. compotiérei; pl. compotiéreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită compotieră f. farfurie de compoturi.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COMPOTIÉRĂ, compotiere, s. f. Vas în care se toarnă compotul pentru a fi servit la masă. [Pr.: -ti-e-] – Compot + suf. -ieră. Cf. fr. compotier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)