COMODITÁTE, comodități, s. f. 1. Starea sau însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode (2). – Din fr. commodité, lat. commoditas, -atis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COMODITÁTE s. f. 1. situația, însușirea de a fi comod; confort. 2. (peior.) atitudine a unui om comod. (< fr. commodité, lat. commoditas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COMODITÁTE s.f. 1. Situația, însușirea de a fi comod; confort. 2. (Peior.) Lipsă de efort, de avânt în muncă. [Cf. fr. commodité].
Sursa: Dicționar de neologisme
COMODITÁTE (‹ fr., lat.) s. f. 1. Însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode, leneșe. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode, leneșe. 3. (INFORM.) C. în exploatare = parametru de performanță al unui sistem de calcul, caracterizînd efortul și timpul cerut pentru rezolvarea unei probleme pe calculator, inclusiv efortul cerut pentru operarea calculatorului.Sursa: Dicționar enciclopedic *comoditáte f. (d. comod). Sĭtuațiune cómodă. Eŭf. Latrină. Pl. Lucrurĭ la largu tăŭ: comoditățile vĭețiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
comoditáte s. f., g.-d. art. comoditắții; pl. comoditắțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită comoditate f. 1. calitatea lucrului comod; 2. umblătoare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COMODITÁTE, comodități, s. f. 1. Însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode (2). – Din fr. commodité, lat. commoditas, -atis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)