cólteș s.n. (reg.) retezătură dintr-un butuc; dub, butuc, trunchi, boc, zaban, bodrog.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
cólteș (-șe), s. n. – Trunchi, buștean. Rut. kołotyca „așchie” (DAR). În Bucov. și Maram.Sursa: Dicționarul etimologic român
cólteș, (coltiș), s.n. – Bucată tăiată dintr-un trunchi de copac (D. Pop 1970; Antologie 1980): „Și să-l taie coltișele / Și să-l facă păhărele” (Bilțiu 1990: 7). – Din ucr. kolotyca.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș