COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a cofetár m. (d. cofet). Care face saŭ vinde cofeturĭ, prăjiturĭ ș. a. – Fem. -ăreasă, pl. ese.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cofetár s. m., pl. cofetáriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită cofetar m. cel ce face sau vinde cofeturi.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)