Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele codrean:

CODREÁN, -Ă, codreni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. Care aparține codrului, privitor la codru; din codru; codresc. 2. S. m. și f. Pădurean. – Codru + suf. -ean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


codreán, codreáncă, s.m. și f. (reg., înv.) oștean recrutat din regiunea „Codrul Tigheciului”.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

codreán, -că s., pl. enĭ, ence. Locuitor al codruluĭ. Pl. În vechime, un corp de 1200 de călărețĭ Moldovenĭ la codru Tighecĭuluĭ, în sudu Basarabiiĭ, ca gardă contra Tătarilor. V. tîlhar.
Sursa: Dicționaru limbii românești

codreán, -i, s.n. – Locuitor din zona Codru. – Din Codru + -ean.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

codreán (rar) (co-drean) adj. m., s. m., pl. codréni; adj. f., s. f. codreánă, pl. codréne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

codrean a. de codru: umbra dulce și codreana armonie Al.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CODREÁN, -Ă, codreni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. Care aparține codrului, privitor la codru; din codru; codresc. 2. S. m. și f. Pădurean. – Codru + suf. -ean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)