CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Cu coada lungă și stufoasă 2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. – Coadă + suf. -at.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a codát, -ă adj. Caudat, cu coadă. Ochĭ codațĭ, ochĭ lungĭ, ca migdalele. S. m. Fam. (Mold. sud.). Verme [!] (larvă) de poame: cireșele astea aŭ codațĭ. Verme de excremente (larva mușteĭ eristalis tenax). Mormoloc, puĭ de broască. V. cîșiță.
Sursa: Dicționaru limbii românești
codát adj. m., pl. codáți; f. codátă, pl. codáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită codat a. 1. cu coadă (de vite) sau cu peduncul (de plante); 2. cu coada ochiului mare. ║ m. Mold. mormoloc (după coada-i cea lungă).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CODÁT, -Ă, codați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are coadă (lungă și stufoasă). 2. (Despre ochi) Prelung, migdalat. – Coadă + suf, -at.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) codáț, -i, s.m. – O muscă a cărei larvă trăiește în brânzeturi. E lungă de 1 cm și poate sări 25 cm în lungime și 20 cm în înălțime (Piophila casei; Diptere). Viermele din fructe; ciorman (ALR 1973: 593). Codaț, nume de familie provenit dintr-o poreclă: codaț „vierme” (V. Radu 2005: 58). – Din coadă „apendice” (< lat. pocoda) (DER) + -aț.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
Forme flexionare:
codat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul coda