CÓCKER s.m. Rasă de câini de vânătoare cu părul și cu urechile foarte lungi. [Scris și cocher. / < engl. cocker].
Sursa: Dicționar de neologisme
cócker (angl.)[pron. cócăr] (co-cker) s. m., pl. cóckeriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
COCKER (cuv. engl.) s. m. Nume dat raselor de cîini de vînătoare, de talie mijlocie, cu urechi atașate foarte jos, căzute și acoperite cu peri lungi, ușor ondulați, de culori diferite. Mai cunoscute sînt rasele cocker spaniel și cocker spaniel american.Sursa: Dicționar enciclopedic CÓCKER, cockeri, s. m. Rasă de câini de vânătoare, de talie mijlocie, cu părul lung și cu urechile mari, lăsate în jos; câine care face parte din această rasă. [Pr.: cocăr] – Din engl. [wood]cocker, fr. cocker.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)