COȘTEREÁȚĂ, coșterețe, s. f. (Reg.) Coteț. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a coștereáță și coștireáță, V. cotineață.
Sursa: Dicționaru limbii românești
coștereáță (reg.) s. f., g.-d. art. coșteréței; pl. coșteréțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COȘTEREÁȚĂ, coșterețe, s. f. (Reg.) Coteț. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)