Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele clămpăni:

CLĂMPĂNÍ, clămpănesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A produce un zgomot specific prin lovirea a două obiecte (dure), prin închiderea violentă a unei uși, a unui capac, de papuci în mers etc.; a clăpăi, a clămpăi. 2. Intranz. Fig. A vorbi vrute și nevrute; a flecări. – Clamp + suf. ăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


clămpăni, clămpănesc v. i. 1. a flecări, a vorbi mult și fără rost 2. (intl.) a mânca
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

clămpăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clămpănésc, imperf. 3 sg. clămpăneá; conj. prez. 3 să clămpăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

clămpănì v. Mold. 1. a clănțăni: a clămpăni din dinți; 2. a tremura puțin (de bătrânețe): dar clămpănia de bătrân CR.; 3. a face sgomot cu clampa; 4. a dârdăi: degeaba mai clămpăniam din gură CR.; 5. fig. a mormăi: când clămpăniam ceaslovul CR. [Onomatopee].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CLĂMPĂNÍ, clămpănesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A produce un zgomot specific prin lovirea a două obiecte (dure), prin închiderea violentă a unei uși, a unui capac, de papuci în mers etc.; a clăpăi, a clămpăi. 2. Intranz. Fig. A vorbi vrute și nevrute; a flecări. – Clamp + suf. -ăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)