Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele circumcizie:

CIRCUMCÍZIE, circumcizii, s. f. Tăiere rituală a prepuțului de jur împrejur, practicată de unele popoare orientale. [Var.: circumciziúne s. f.] – Din lat. circumcisio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CIRCUMCÍZIE s. f. tăiere împrejur a prepuțului (în ritul unor religii). (< lat. circumcisio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CIRCUMCÍZIE s.f. Tăiere împrejur a prepuțului (care face parte din ritul unor religii). [Gen. -iei, var. circumciziune s.f. / < lat. circumcisio].
Sursa: Dicționar de neologisme

CIRCUMCÍZIE (CIRCUMCIZIÚNE) (‹ lat. circumcisio) s. f. 1. Ritual religios obligatoriu de sacrificiu și inițiere, constînd în tăierea împrejur a prepuțului, simbolizînd omagiul omului față de divinitate. La evrei, c. e îndeplinită la copiii de sex bărbătesc în a opta zi de la naștere, atunci dîndu-li-se și numele. 2. Excizie totală sau parțială a prepuțului utilizată în tratamentul fimozei; postectomie.
Sursa: Dicționar enciclopedic

circumcízie (-zi-e) s. f., art. circumcízia (-zi-a), g.-d. art. circumcíziei; pl. circumcízii, art. circumcíziile (-zi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CIRCUMCÍZIE, circumcizii, s. f. Ritual religios la unele popoare orientale care constă în suprimarea prepuțului înainte de căsătorie, la pubertate sau imediat după naștere. [Var.: circumciziúne s. f.]Din lat. circumcisio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)