CHILI1- elem. chil2(o)-. ()
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CHILI2-/CHILO- elem. „o mie”, „numeros”. (< fr. chili-, cf. gr. khilioi)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CHILI- Element de compunere savantă cu semnificația „chil”. [< fr. chyli-, cf. lat. chylus, gr. chylos – suc, zeamă].
Sursa: Dicționar de neologisme
CHILI s.n. Cuvânt de origine indiană sud-americană, de circulație internațională în variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradițional de condimente, numit și chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano și usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniță) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăți de ardei și roșii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniță din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ
chilì v. Mold. 1. a pili (și fig.): cât îmi bat eu capul să-l mai chilesc AL.; 2. fam. a bea: îți chili vârtos în sănătătea isprăvnicesei AL. [V. pili].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Chili n. (cit. Cili), cea mai prosperă republică în America de S., pe Marele Ocean (Pacific), formând o fășie îngustă de pământ, cu o populațiune de 4.200.000 loc. și cu cap. Santiago.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CHILI1- elem. chil2(o)-. ()
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CHILI2-/CHILO- elem. „o mie”, „numeros”. (< fr. chili-, cf. gr. khilioi)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CHILI- Element de compunere savantă cu semnificația „chil”. [< fr. chyli-, cf. lat. chylus, gr. chylos – suc, zeamă].
Sursa: Dicționar de neologisme
CHILI s.n. Cuvânt de origine indiană sud-americană, de circulație internațională în variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradițional de condimente, numit și chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano și usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniță) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăți de ardei și roșii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniță din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ
chilì v. Mold. 1. a pili (și fig.): cât îmi bat eu capul să-l mai chilesc AL.; 2. fam. a bea: îți chili vârtos în sănătătea isprăvnicesei AL. [V. pili].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Chili n. (cit. Cili), cea mai prosperă republică în America de S., pe Marele Ocean (Pacific), formând o fășie îngustă de pământ, cu o populațiune de 4.200.000 loc. și cu cap. Santiago.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a