Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele chenar:

CHENÁR, chenare, s. n. Margine (lucrată, desenată, sculptată etc.) pe care o are de jur împrejur un obiect și care de obicei servește ca ornament. Chenarul covorului, al diplomei, al ferestrei. – Din tc. kenar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


chenár (chenáre), s. n.1. Margine, bordură. – 2. Cadru. – 3. Toc, cadru, ramă de fereastră sau de ușă. – Mr. chinare. Tc. kenar (Șeineanu, II, 105; Lokotsch 1049); cf. ngr. ϰενάρι, alb. kienar (Meyer 222), bg. kenari, sb. cenar.Der. chenărui, vb. (a mărgini, a înconjura).
Sursa: Dicționarul etimologic român

CHENÁR, chenare, s. n. 1. Margine de o culoare sau de un desen deosebit, pe care o au unele lucruri; bordură. 2. Rând, șir de sculpturi, care încadrează ferestrele sau ușile unei clădiri. 3. (Rar) Ramă, cadru, pervaz. – Tc. kenar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

chenár n., pl. e (turc. [d. pers.] kenar; ngr. kenári, bg. kenar). Margine, garnitură pe margine la haĭnă, la o hartă ș. a. (fr. bordure). V. pervaz.
Sursa: Dicționaru limbii românești

chenár s. n., pl. chenáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

chenar n. 1. marginea unei stofe sau monede; 2. broderie cusută pe margine: o basma cu chenar pe margine; 3. pl. ciubuce trase pe marginile unei zidiri. [Turc. KENAR].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CHENÁR, chenare, s. n. Margine (lucrată, desenată, sculptată etc.) din jurul unui obiect, care servește de obicei ca ornament. Chenarul covorului, al diplomei, al ferestrei. – Din tc. kenar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)