CERÍT s. n. Mineral care conține pământuri rare, în special oxid de ceriu. – Din fr. cérite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CERÍT s. n. silicat hidratat natural de ceriu. (< fr. cérite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CERÍT s.n. Silicat hidratat natural de ceriu. [< fr. cérite].
Sursa: Dicționar de neologisme
CERÍT s. n. Mineral care conține pământuri rare, în special oxid de ceriu. – Din fr. cérite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)