Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele ceres:

CERES 1. (în mitologia romană) Zeița grîului și a recoltelor, fiica lui Saturn și a Cibelei. Identificată cu Demeter în mitologia greacă. Este reprezentată ținînd în mînă o seceră și un coș cu spice. 2. Cel mai mare asteroid, cu diametrul de c. 770 km. Primul asteroid descoperit, în 1801, de astronomul italian G. Piazzi.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Ceres, la romani, zeița grîului și a recoltelor. Deși de origine veche latină, această divinitate s-a identificat mai tîrziu întru totul cu Demeter, din mitologia greacă (v. Demeter).
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman


!Céres s. propriu f., g.-d. lui Céres
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

Ceres f. Mit. zeița secerișurilor, fiica lui Saturn și a Cybelei, învăță pe oameni agricultura.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CERES 1. (în mitologia romană) Zeița grîului și a recoltelor, fiica lui Saturn și a Cibelei. Identificată cu Demeter în mitologia greacă. Este reprezentată ținînd în mînă o seceră și un coș cu spice. 2. Cel mai mare asteroid, cu diametrul de c. 770 km. Primul asteroid descoperit, în 1801, de astronomul italian G. Piazzi.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Ceres, la romani, zeița grîului și a recoltelor. Deși de origine veche latină, această divinitate s-a identificat mai tîrziu întru totul cu Demeter, din mitologia greacă (v. Demeter).
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman

!Céres s. propriu f., g.-d. lui Céres
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

Ceres f. Mit. zeița secerișurilor, fiica lui Saturn și a Cybelei, învăță pe oameni agricultura.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a