CERCOPITÉC, cercopiteci, s. m. Maimuță africană cu coada lungă (Cercopithecus). – Din fr. cercopithèque.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CERCOPITÉC s. m. maimuță mică din Africa, cu coada lungă, neprehensilă. (< fr. cercopithèque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CERCOPITÉC s.m. Specie de maimuță din Africa, cu coada lungă, neprehensilă, întâlnită în special în menajerii. [< fr. cercopithèque, cf. gr. kerkos – coadă, pithekos – maimuță].
Sursa: Dicționar de neologisme
CERCOPITEC (‹ fr., lat.) s. m. Gen de maimuțe catariniene africane, cu c. 20 de specii, de talie mijlocie, cu botul turtit și nările situate mult spre înapoi, coada mai lungă decât corpul, calozități fesiere separate printr-o zonă păroasă; blana variat colorată (Cercopithecus).Sursa: Dicționar enciclopedic cercopitéc s. m., pl. cercopitéciSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CERCOPITÉC, cercopiteci, s. m. Maimuță africană de talie mijlocie, cu botul turtit și cu coada lungă (Cercopithecus). – Din fr. cercopithèque.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)