Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele celălalt:

CÉLALALT, CÉEALALTĂ pron. dem. v. celălalt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CÉLALALT, CÉEALALTĂ pron. dem. v. celălalt.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

CÉLALALT, CÉEALALTĂ pron. dem. v. celălalt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CÉLĂLALT, CEÁLALTĂ, ceilalți, celelalte, pron. dem. 1. Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea; ălălalt, aialaltă. ◊ (Adjectival) Acolo, în partea cealaltă. 2. (La pl.) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. ◊ (Adjectival) Ceilalți oaspeți. ♦ (Adjectival; ca determinant al unor cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) imediat următor altuia. Lumea cealaltă. [Gen.-dat. sg. celuilalt, celeilalte, gen.-dat. pl. Celorlalți, celorlalte.Var.: célalalt, céealaltă pron. dem., célalt, céllalt pron. dem. m.] – Cel(a) + alalt (= ăllalt).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CÉLĂLALT, CEÁLALTĂ, ceilalți, celelalte, pron. dem. 1. Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea. ◊ (Adjectival) Acolo, în partea cealaltă, printre desișuri mărunte (SADOVEANU). 2. (La pl.) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. ◊ (Adjectival) Nici măcar să-și ridice ochii la ceilalți meseni (CREANGĂ). ♦ (Adjectival, determinând cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) Imediat următor altuia. Lumea cealaltă. [Gen.-dat. sg. celuilalt, celeilalte, gen.-dat. pl. celorlalți, celorlalte.Var.: célalalt, céealaltă pron. dem., célalt, céllalt pron. dem. m.] – Din cel + alalt.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

célălalt pr. m., adj. pr. m., g.-d. céluilalt, pl. céilalți (cei-), g.-d. célorlalți; f. ceálaltă, g.-d. céleilalte, pl. célelalte, g.-d. célorlalte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

celălalt pr. altul din doi.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CÉLĂLALT, CEÁLALTĂ, ceilalți, celelalte, pron. dem. 1. Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea; ălălalt, aialaltă. ' (Adjectival) Acolo, în partea cealaltă. 2. (La pl.) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. ◊ (Adjectival) Ceilalți oaspeți. ♦ (Adjectival; ca determinant al unor cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) Imediat următor altuia. Luna cealaltă. [Gen.-dat. sg. celuilalt, celeilalte, gen.-dat. pl. celorlalți, celorlalte.Var.: célalalt, céealaltă pron. dem., célalt, céllalt pron. dem. m.] – Cel(a) + alalt (= ăllalt).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)