CATRÁN s. n. 1. Lichid vâscos de culoare închisă, obținut prin distilarea petrolului, a cărbunilor sau a lemnului; gudron. ◊ Expr. A se face catran (de mânie sau de supărare) = a se supăra foarte tare. 2. Fig. Supărare mare; venin. Are catran la inimă. 3. (Pop.; în expr.) Catran de... = foarte, extrem de... Catran de scump. – Din tc. katran.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a catrán s. m. – 1. Lichid vîscos de culoare închisă, gudron. – 2. Chin, grijă, amărăciune. – Mr. cătrane, megl. cătran. Tc. katran (din arab. alqitrān, de unde și sp. alquitrán, port. alcatrão, fr. goudron), cf. it. catrame, ngr. ϰατράμι, alb. katram (Șeineanu, II, 95; Lokotsch 1128; Ronzevalle 134; REW 4684a). În Trans., prin intermediul sb. katran sau al mag. katrány, de aceeași proveniență. Der. cătrăni, vb. (a da cu catran; a supăra, a amărî; refl., a se înfuria, a turba); cătrăneală, s. f. (acțiunea de a (se) cătrăni; amărăciune); cătrănitură, s. f. (cătrăneală); cătrănos, adj. (plin de catran); cătrăniță, s. f. (Trans., chibrit). Dubletul neol. gudron, s. n., din fr., a dat naștere vb. gudrona. Edelspacher 16 se gîndește, desigur în mod greșit, că mag. provine din rom.Sursa: Dicționarul etimologic român
catran adv. foarte, extrem de.Sursa: Dicționar de argou al limbii române CATRÁN s. n. 1. Lichid vâscos de culoare închisă, obținut prin distilarea petrolului, a cărbunilor sau a lemnului. ◊ Expr. A se face catran (de mânie) = a se înfuria. 2. Fig. Supărare mare; venin. Are catran la inimă. 3. (Pop.; în expr.) Catran de... = foarte, extrem de... Catran de scump. – Tc. katran.Sursa: Dicționarul limbii române moderne catrán n., pl. urĭ (turc. katran, d. ar. alquitran; ngr. katráni, bg. rus. katrán; it. catráme, fr. goudron; sp. alquitran). O substanță neagră și cleĭoasă scoasă din arboriĭ rășinoșĭ (catran vegetal) și din cărbuniĭ de pământ (catran mineral). Cel vegetal e maĭ scump și e întrebuințat în medicină (emplastre, inhalațiunĭ, apă cătrănită), iar în industrie e întrebuințat, ca și cel mineral, la ungerea butoaĭelor, a funiilor, a pînzelor, a lemnelor de corăbiĭ, ca să devie impermeabile și să nu putrezească. – Barb. fr. gudron.
Sursa: Dicționaru limbii românești
catrán, -uri, s.n. – Carton tratat cu gudron (bitum, smoală). – Din tc. katran, prin interm. srb. katran, magh. katrány (DER).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
catrán (ca-tran) s. n., (feluri) pl. catránuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
catran n. 1. păcură, îngroșată și neagră, cu care se ung parii și scândurile spre a le feri de putregaiu; 2. fig. mânie mare, urgie: se supără de se făcu foc și catran. [Turc. KATRAN].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CATRÁN, (2) catranuri, s. n. 1. Lichid vâscos de culoare închisă, obținut prin distilarea petrolului, a cărbunilor sau a lemnului; gudron. ◊ Expr. A se face catran (de mânie sau de supărare) = a se supăra foarte tare. 2. Sort de catran (1). 3. Fig. Supărare mare; venin. Are catran la inimă. 4. (Pop.; în expr.) Catran de... = foarte, extrem de... Catran de scump. – Din tc. katran.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)