CARTONÁ, cartonez, vb. I. Tranz. A lega o carte, un caiet etc. în scoarțe de carton1 (1); a broșa. ♦ A asigura o hartă, o planșă etc. cu un suport protector de carton1, sau, p. ext., de pânză, de piele etc. – Din fr. cartonner.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CARTONÁ vb. tr a lega (o carte, un caiet etc.) în coperte (de carton/1/). (< fr. cartonner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CARTONÁ vb. I. tr. A lega (o carte, un caiet etc.) în coperte de carton sau (p. ext.) de pânză, de piele etc. [< fr. cartonner].
Sursa: Dicționar de neologisme
CARTONÁ, cartonez, vb. I. Tranz. A lega o carte, un caiet etc. în scoarțe de carton1 (1) sau, p. ext., de pânză, de piele etc. – Fr. cartonner.Sursa: Dicționarul limbii române moderne cartoná (a ~) vb., ind. prez. 3 cartoneázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită cartonà v. a lega în carton.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CARTONÁ, cartonez, vb. I. Tranz. A lega o carte, un caiet etc. în scoarțe de carton1 (1); a broșa. ♦ A asigura o hartă, o planșă etc. cu un suport protector de carton1, sau, p. ext., de pânză, de piele etc. – Din fr. cartonner.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)