CARIOCHINÉZĂ s. f. Mod de înmulțire a celulelor plantelor și animalelor, caracterizat prin transformări în structura nucleului; mitoză. [Pr.: -ri-o- – Var.: cariocinéză s. f.] – Din fr. kariokinèse.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CARIOCHINÉZĂ s. f. mitoză. (< fr. caryocinèse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CARIOCHINÉZĂ s.f. (Biol.) Mod de înmulțire a celulelor vii caracterizat prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; mitoză. [Pron. -ri-o-, var. cariocineză s.f. / < fr. caryocinèse, cf. gr. karyon – nucleu, kinesis – mișcare].
Sursa: Dicționar de neologisme
cariochinéză (-ri-o-) s. f., g.-d. art. cariochinézeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CARIOCHINÉZĂ s. f. Mod de înmulțire a celulelor plantelor și animalelor, caracterizat prin transformări în structura nucleului; mitoză. [Pr.: -ri-o-. – Var.: cariocinéză s. f.] – Din fr. kariokinèse.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)