Am găsit 2 definiții pentru cuvantul/cuvintele caravei:

caravéĭ, V. cărăveĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești


cărăvéĭ și caravéĭ n., pl. eĭe (cp. cu reteveĭ). Ban. Olt. Lodbă, bucată de lemn scurtă și groasă: băgaŭ (în foc) caraveĭe, că era pădurea lîngă bordeĭ (NPl. Ceaur, 39). Fig. Iron. Om scund și gros, buricu pămîntuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Forme flexionare:

caravei - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, articulat - pentru cuvantul caravă