CAPSATÓR, capsatoare, s. n. Dispozitiv de birou folosit pentru prinderea foilor de hârtie cu ajutorul capselor. – Capsa + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CAPSATÓR s.n. Instrument pentru capsarea hârtiilor. ♦ Dispozitiv folosit în legătoria manuală pentru turtirea și fixarea inelușelor de metal ale albumelor, ale placardelor etc. [< capsa + -tor].
Sursa: Dicționar de neologisme
CAPSATÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor specializat în capsarea lăzilor și a tapițeriei de mobilă. II. s. n. instrument pentru capsarea hârtiilor. ◊ dispozitiv în legătoria manuală pentru turtirea și fixarea inelușelor de metal ale albumelor etc. (< capsa + -tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
capsatór s. n., pl. capsatoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CAPSATÓR, capsatoare, s. n. Dispozitiv de birou folosit pentru prinderea foilor de hârtie cu ajutorul capselor. – Capsa + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)