CANELÁT, -Ă, canelați, -te, adj. Cu caneluri. – Din fr. cannelé.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CANELÁT, -Ă adj. Ornat cu caneluri; nervurat; crestat, zimțat. [Cf. fr. cannelé].
Sursa: Dicționar de neologisme
CANELÁT, -Ă, canelați, -te, adj. Cu caneluri. – După fr. cannelé.Sursa: Dicționarul limbii române moderne CANELÁT, -Ă, canelați, -te, adj. Cu caneluri. – Din fr. cannelé.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
canelat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul canela