Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele candidat:

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. – Din fr. candidat, lat. candidatus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CANDIDÁT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană care candidează (sau care este propusă) pentru a fi aleasă într-un for de conducere. ♦ Persoană care se prezintă la un examen pentru a ocupa un post etc. ◊ Candidat în științe = titlu acordat în anumite țări la terminarea aspiranturii, după trecerea examenelor reglementare și susținerea unei disertații de specialitate. 2. (Silv.) Arbore de bună calitate care rămâne în arboret după aplicarea măsurilor de curățire. [< fr. candidat, cf. germ. Kandidat < lat. candidatus – îmbrăcat în toga „candida”, albă, rus. kandidat].
Sursa: Dicționar de neologisme


CANDIDÁT, -Ă s. m. f. 1. cel care candidează. 2. (silv.) arbore de bună calitate care rămâne în arboret după aplicarea măsurilor de curățire. (< fr. candidat, lat. candidatus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. ◊ Candidat de partid = persoană care cere să intre în rândurile unui partid comunist sau muncitoresc și care, în acest scop, face un anumit stagiu. Candidat în științe = (în învățământul superior din U.R.S.S. și din țările de democrație populară) titlu care se acordă cuiva la terminarea stagiului de aspirantură și după trecerea examenelor reglementare. – Fr. candidat (lat. lit. candidatus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*candidát, -ă s. (lat. candidatus, îmbrăcat în alb, fiind-că candidațiĭ la diferite funcțiunĭ la Roma eraŭ îmbrăcațĭ în alb). Care cere o funcțiune (un post, un titlu), aspirant: candidat de deputat, la deputăție.
Sursa: Dicționaru limbii românești

candidát s. m., pl. candidáți
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

candidat m. cel ce aspiră la o funcțiune, la o demnitate.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. – Din fr. candidat, lat. candidatus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

candidat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul candida