Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele campion:

CAMPIÓN, -OÁNĂ, campioni, -oane, s. m. și f. 1. Persoană, echipă etc. care cucerește primul loc într-o competiție sportivă (națională, internațională, mondială, olimpică). 2. Fig. Luptător, apărător de frunte al unei cauze, al unei idei. [Pr.: -pi-on] – Din it. campione.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CAMPIÓN, -OÁNĂ s. m. f. 1. luptător într-o întrecere cavalerească, într-un turnir. 2. sportiv, echipă, țară care câștigă primul loc într-o competiție sportivă. 3. (fig.) apărător principal al unei idei, al unei cauze etc. (< it. campione)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


CAMPIÓN, -OÁNĂ s.m. și f. 1. Luptător într-o întrecere cavalerească, într-un turnir. 2. Cel care câștigă primul loc într-un campionat; (p. ext.) țară a cărei echipă sau concurent a cucerit locul întâi într-o întrecere sportivă internațională. 3. (Fig.) Luptător, apărător principal al unei idei, al unei cauze etc. [Pron. -pi-on. / < it. campione, cf. fr. champion].
Sursa: Dicționar de neologisme

CAMPIÓN, -OÁNĂ, campioni, -oane, s. m. și f. 1. Persoană, echipă sau țară care cucerește primul loc într-un campionat. 2. Fig. Luptător, apărător de frunte al unei cauze. – It. campione.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*campión și șampión m. (fr. champion, d. champ, cîmp; it. campione). Luptător (în sport, în știință): campion al veiocipedilĭ, al progresuluĭ. Învingător în sport: campionu înotatuluĭ. – Fem. -ioánă. V. pionier.
Sursa: Dicționaru limbii românești

campión (-pi-on) s. m., pl. campióni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

campion m. fig. luptător, apărător: campionul libertății.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CAMPIÓN, -OÁNĂ, campioni, -oane, s. m. și f. 1. Persoană, echipă etc. care cucerește primul loc într-o competiție sportivă (națională, internațională, mondială, olimpică). 2. Fig. Luptător, apărător de frunte al unei cauze, al unei idei. [Pr.: -pi-on] – Din it. campione.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)