Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele cambulă:

CÁMBULĂ, cambule, s. f. Pește marin cu corpul asimetric, foarte turtit, cu amândoi ochii pe aceeași parte și care trăiește pe fundul apelor, culcat pe partea care nu are ochi (Pleuronectes flesus). – Cf. rus., bg. kambala.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CÁMBULĂ s.f. În general, pește plat din familia pleuronectidae, având corpul dreptunghiular sau oval, cu ochii de regulă pe partea dreaptă. 1. Cambula propriu-zisă (Pleuronectes flesus) poate ajunge la 30-50 cm lungime, populează mările nordice, dar se găsește și în Marea Neagră de unde pătrunde în apele salmastre litorale. 2. Cambula-aurie sau cambula-de-mai (Pleuronectes platessa), de 25-65 cm, prezentă în aceleași mări, este deosebit de apreciată ca pește de consum. 3. Limanda (Pleuronectes limanda), de 35-40 cm lungime, se deosebește de celelalte specii prin solzii rugoși, dentoizi și regulați; fr. limande. 4. Cambula uriasă (Hippoglossus hippoglossus), prezentă exclusiv în mările nordice, poate atinge o lungime de 1,5-2 m, fiind numită și limbă-de-cal sau calcan-sfânt; germ. Heilbutt, engl. halibut.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ

cambúlă (-le), s. f. – Pește marin, Pleuronectes flesus. Bg. kambala (DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român

CÁMBULĂ, cambule, s. f. Pește marin cu corpul nesimetric, foarte turtit, cu amândoi ochii pe aceeași parte (Pleuronectes flesus).Tc. [kal]kan balik.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

cámbulă / cambúlă s. f., g.-d. art. cámbulei / cambúlei; pl. cámbule / cambúle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cámbulă f., pl. e (rus. kámbula, d. turc. kalkan-balyk, pește scut. V. calcan). Un fel de calcan (pește marin) maĭ mic numit și limbă (pleuronectes flexus).
Sursa: Dicționaru limbii românești

CÁMBULĂ, cambule, s. f. Pește marin cu corpul asimetric, foarte turtit, cu amândoi ochii pe aceeași parte și solzii cu țepi între ei (Pleuronectes flesus). [Acc. și: cambúlă] – Cf. rus., bg. kambala.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)