CALIBRÁ, calibrez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra mecanic o piesă, un semifabricat, spre a obține forma și dimensiunile prescrise. 2. A sorta, după mărime, cereale, fructe, puieți de pom etc. 3. A restrânge albia variabilă a unui râu prin lucrări hidrotehnice. – Din fr. calibrer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CALIBRÁ vb. tr. 1. a da calibrul necesar unor piese de mașini, arme etc. ◊ a măsura calibrul, diametrul unei piese etc. 2. a sorta după mărime (semințe, fructe etc.). (< fr. calibrer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CALIBRÁ vb. I. tr. 1. A da calibrul necesar, convenabil unor piese de mașini, de arme etc. ♦ A măsura calibrul, diametrul unei piese etc. 2. A alege, a sorta după mărime (cereale, fructe etc.). [< fr. calibrer, cf. it. calibrare].
Sursa: Dicționar de neologisme
CALIBRÁ, calibrez, vb. I. Tranz. 1. A realiza cu mare precizie piese de mașini de aceleași dimensiuni. 2. A sorta după mărime grâne, fructe etc. 3. A restrânge albia variabilă a unui râu prin lucrări hidrotehnice. – Fr. calibrer.Sursa: Dicționarul limbii române moderne calibrá (a ~) (-li-bra) vb., ind. prez. 3 calibreázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CALIBRÁ, calibrez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra mecanic un obiect, spre a obține forma și dimensiunile prescrise. 2. A sorta, după mărime sau masă, semințe, cereale, fructe, puieți de pom etc. 3. A restrânge albia variabilă a unui râu prin lucrări hidrotehnice. – Din fr. calibrer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)