Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele calende:

CALÉNDE s. f. pl. Numele primei zile a fiecărei luni la romani; zi întâi. ◊ Expr. La calendele grecești = niciodată (grecii neavând „calende”). – Din lat. calendae, fr. calendes.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CALÉNDE s. f. pl. numele primei zi a lunii în calendarul roman; zi întâi. ♦ (fig.) la ~le grecești = niciodată. (< lat. calendae)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CALÉNDE s.f.pl. Numele primei zile a lunii în calendarul roman; zi întâi. ◊ La calendele grecești = niciodată. [< lat. calendae].
Sursa: Dicționar de neologisme

CALÉNDE s. f. pl. Numele primei zile a lunii la romani. ◊ Expr. La calendele grecești = niciodată (grecii neavând „calende”). – Lat. lit. calendae.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*calénde f. pl. (lat. calendae, d. calare, a chema, a anunța. V. clasă, nomenclatură). O zi din primele zile ale luniĭ la Romanĭ. – Luna romană se împărțea în calende (primele 3 saŭ 5 zile), none (de la 5 saŭ 7 pînă la 13 saŭ 15) și ide (de la ziŭa asta în ainte [!]). La calendele greceștĭ, la paștele caluluĭ, nicĭ-odată (că Greciĭ nu număraŭ zilele cu calendele).
Sursa: Dicționaru limbii românești

calénde s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

calende f. pl. prima zi a lunei în calendarul roman; la calendele grecești, niciodată (Grecii nesocotind după calende).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CALÉNDE s. f. pl. Numele primei zile a fiecărei luni la romani; zi întâi. ◊ Expr. La calendele grecești = niciodată (grecii neavând „calende”). – Din lat. calendae, fr. calendes.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)