CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumă cafea sau, p. ext., ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: (reg.) cafineá s. f.] – Din tc. kahvehane, ngr. kafenés.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumă cafele, ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: cafineá s. f.] – Tc. kahvehane.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
cafeneá f. (turc. kahve-hane, „casă de cafea”; ngr. kafenés. V. mehterhanea). Local public în care se bea cafea. – În Trans. cafană și căfană (sîrb. kafana). Dim. -neluță.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cafeneá s. f., art. cafeneáua, g.-d. art. cafenélei; pl. cafenéle, art. cafenéleleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită cafenea f. local public unde se bea cafea. [Turc. HAVEHANÈ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumă cafea sau, p. ext., ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: (reg.) cafineá s. f.] – Din tc. kahvehane, ngr. kafenés.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)