Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele căni:

CĂNÍ, cănesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi (în negru), mai ales părul. – Cf. tc. kinacăneală”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


CĂNÍ, cănesc, vb. IV. Tranz. A vopsi (în negru) părul, lâna etc. – Din căneală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

căní (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cănésc, imperf. 3 sg. căneá; conj. prez. 3 să căneáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cănì v. 1. a înnegri cu căneală barba, părul, sprâncenile; 2. Mold. a boi vitele în frunte spre a fi cunoscute de cele străine. [Derivat din cănea(lă)).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CĂNÍ, cănesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi (în negru), mai ales părul. – Cf. tc. kinacăneală”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

căni - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul cană

căni - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul cană

căni - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul cană

câni - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul câne

câni - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul câne