BALTÁC s. n. v. baltag.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BALTÁC s. n. v. baltag.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
BALTÁC s. n. v. baltag.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) BALTÁC s. n. v. baltag.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BALTÁC s. n. v. baltag.Sursa: Dicționarul limbii române moderne BALTÁC s. n. v. baltag.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Baltă + suf. -ac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Din baltă + suf. -ac.Sursa: Dicționarul limbii române moderne băltác (băltoacă) (reg.) s. n., pl. băltáceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită băltac n. baltă mică: un băltac de sânge ISP.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Baltă + suf. -ac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) băltâc ! int. exprimă mersul greoiu prin bălți și noroaie.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BÂLTẤC interj. Bâldâbâc. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÂLTẤC interj. Exprimă zgomotul ritmic al unei ciocniri, în special al căderii în apă. V. și bâc. (prob. contaminare din baltă)Sursa: Dicționarul etimologic român
BÂLTẤC interj. Bâldâbâc. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul limbii române moderne bâltấc (rar) interj.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BÂLTẤC interj. (Rar) Bâldâbâc. – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)