Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele bust:

BUST1, busturi, s. n. 1. Partea superioară a corpului omenesc. 2. Sculptură sau (impr.) pictură care reprezintă partea superioară a corpului omenesc. – Din fr. buste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BUST2 s. n. Dispozitiv pentru măsurarea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării. – Din engl. bust.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BUST2 s. n. dispozitiv pentru creșterea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării. (< engl. bust)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BUST1 s. n. 1. partea de sus a corpului omenesc. 2. sculptură, pictură care o reprezintă. (< fr. buste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

BUST1 s.n. Partea de sus a corpului omenesc. ♦ Sculptură, pictură care reprezintă partea de sus a corpului omenesc. [Cf. fr. buste, it. busto].
Sursa: Dicționar de neologisme

BUST2 s.n. Dispozitiv pentru majorarea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării. [< engl. bust].
Sursa: Dicționar de neologisme

BUST, busturi, s. n. 1. Partea superioară a corpului omenesc. 2. Sculptură sau (impr.) pictură care reprezintă partea superioară a corpului omenesc. – Fr. buste.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*bust n., pl. urĭ (fr. buste, d. it. busto, care vine d. lat. bustum, loc de ars morțiĭ, monument funerar). Parte de sus a corpuluĭ omenesc (capu și peptu). Pictură, fotografie orĭ sculptură care reprezintă această parte.
Sursa: Dicționaru limbii românești

bust s. n., pl. bústuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

bust n. 1. partea superioară a corpului omenesc; 2. operă de pictură sau de sculptură care reprezintă capul și pieptul unei persoane.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BUST1, busturi, s. n. 1. Partea superioară a corpului omenesc. 2. Sculptură sau (impr.) pictură care reprezintă partea superioară a corpului omenesc. – Din fr. buste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BUST2 s. n. Dispozitiv pentru măsurarea de scurtă durată a puterii motorului la avioane în vederea înlesnirii decolării. – Din engl. bust.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)