BÚRTEA s. m. invar. Poreclă dată unui om gras. [Voc.: burteo] – Burtă + suf. -ea.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÚRTEA s. m. invar. Poreclă dată unui om gras. [Voc.: burteo] – Din burtă + suf. -ea.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
búrtea m. fără pl., gen. al luĭ (d. burtă). Iron. Foltea, om pîntecos.
Sursa: Dicționaru limbii românești
búrtea s. m., g.-d. lui búrteaSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BÚRTEA s. m. Poreclă dată unui om gras. [Voc.: burteo] – Burtă + suf. -ea.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)