Am găsit 2 definiții pentru cuvantul/cuvintele buntușnic:

BUNTÚȘNIC, buntușnici, s. m. (Înv., arh. și reg.) Conjurat, răzvrătit, rebel. – Rus buntovščik.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne


buntúșnic m. (rut. buntivnik). Rar. Rebel. Buntaș.
Sursa: Dicționaru limbii românești