BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Parte mobilă la războiul de țesut, care susține spata. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Partea mobilă la războiul de țesut, care susține spata.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
brấglă, -e, s.f. – Partea mobilă de la războiul de țesut care susține spata: „Brâglele cuprind între ele spata, cu care se bate bătătura. Brâglele sunt atârnate de jugul stativelor prin două brațe; iar ițele de niște sfori care sunt atârnate pe bâta de pe jugul stativelor” (Bârlea 1924 II: 469). – Et. nec. (MDA).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
brấglă (brâ-glă) s. f., g.-d. art. brấglei; pl. brấgleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Parte mobilă la războiul de țesut, care susține spata. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)