BRAȘOÁVĂ, brașoave, s. f. (Fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Brașov.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BRAȘOÁVĂ, brașoave, s. f. (Fam.) Palavră, minciună. – Din Brașov.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
brașoávă f., pl. e. Un fel de covrigĭ cu sare, numițĭ așa după numele orașuluĭ Brașov. Fig. Iron. Palavre, mincĭunĭ gogonate (ca și gogoșĭ, după numele prăjiturilor numite „gogoșĭ”).
Sursa: Dicționaru limbii românești
brașoávă (fam.) s. f., g.-d. art. brașoávei; pl. brașoáveSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BRAȘOÁVĂ, brașoave, s. f. (Fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Brașov.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)