Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele brăcuit:

BRĂCUÍT, -Ă, brăcuiți, -te, adj. (Reg.) Care a devenit brac2; din care au rămas bracurile2. – V. brăcui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BRĂCUÍT, -Ă, brăcuiți, -te, adj. Care a devenit brac2; din care au rămas bracurile; stricat, răvășit. – V. brăcui.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

brăcuit a. 1. netrebnic: printre tomuri brăcuite așezat și el un brac EM.; 2. cu copacii tăiați: păduri brăcuite.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BRĂCUÍT, -Ă, brăcuiți, -te, adj. (Reg.) Care a devenit brac2; din care au rămas bracurile2. – V. brăcui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

brăcuit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul brăcui