BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. Tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedeslușit. ♦ Intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a bodogăní (bodogănésc, bodogănít), vb. – A bombăni, a boscorodi. – Var. bodrogăni, bod(r)ăgăni. Formație expresivă, probabil bazată pe mag. döbögni „a face zgomot” (Cihac, II, 483; Philippide, Principii, 155). – Der. bodogăneală, s. f. (boscorodeală).Sursa: Dicționarul etimologic român
BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. Tranz. A spune ceva încet și nedeslușit (exprimându-și supărarea); a mormăi. ♦ Intranz. A vorbi cu ciudă și supărare; a cârti, a bombăni. – Comp. magh. dobogni.Sursa: Dicționarul limbii române moderne bodogăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bodogănésc, imperf. 3 sg. bodogăneá; conj. prez. 3 să bodogăneáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bodogănì v. Mold. 1. a mormăi: să bodogănești zi și noapte poveștile Franțujilor NEGR.; 2. a cicăli, a certa pentru lucruri de nimica: nu mai bodogăni, că parcă ești o moară stricată AL. [Și bodrogăni (spânul bodrogănind din gură CR.) = *bodorogăni, formațiune onomatopeică analoagă lui hodorogi].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. Tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedeslușit. ♦ Intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)