Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele bitumare:

BITUMÁRE, bitumări, s. f. Acțiunea de a bituma.V. bituma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BITUMÁRE s.f. Acțiunea de a bituma; bitumaj. [< bituma].
Sursa: Dicționar de neologisme

BITUMÁRE (‹ fr.) s. f. 1. Procedeu de tratare cu bitum a uni agregat mineral, astfel încît grăunțele să se acopere cu o peliculă subțire de bitum. 2. Operație de umplere a rosturilor dintre pavele sau dintre dale cu un mastic sau un chit bituminos.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BITUMÁRE, bitumări, s. f. Acțiunea de a bituma.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bitumáre s. f., g.-d. art. bitumắrii; pl. bitumắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

BITUMÁRE, bitumări, s. f. Acțiunea de a bituma.V. bituma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

bitumare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul bituma