BIÓTIC, -Ă, biotici, -ce, adj. Referitor la viață, de viață. [Pr.: bi-o] – Din fr. biotique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BIÓTIC, -Ă adj. În legătură cu viața, de viață. // (În forma -biotic) element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) viață”, „biologic” (cf. fr. biotique, germ. biotisch].
Sursa: Dicționar de neologisme
-BIÓTIC2 elem. bio-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BIÓTIC1, -Ă I. adj. 1. referitor la activitatea vitală. 2. produs prin activitatea organismelor vii. II. s. f. ramură a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. (< fr. biotique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
biótic (bi-o-) adj. m., pl. biótici; f. biótică, pl. bióticeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BIÓTIC, -Ă, biotici, -ce, adj. Referitor la viață, de viață. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)