Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele bi:

BI- Element de compunere însemnând „de două ori”, „dublu”, care servește la formarea de adjective și substantive. – Din fr. bi-
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BI- Element prim de compunere savantă care are semnificația „de două ori”, „dublu”. [Var. bis- / cf. fr., it. bi- < lat. bis – de două ori].
Sursa: Dicționar de neologisme

BI-/BIS- elem. „doi”, „de două ori”, „dublu”. (< fr. bi-, bis-, cf. lat. bis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

bi- Prefix de origine neol., care indică în principiu reduplicarea ideii exprimate în continuare. În practică, însoțește adesea cuvinte care, ele singure, nu sunt folosite în rom.: bicolor, bilinguu, biman, bimestru, etc. față de formațiile pe baza cuvintelor care au și uz independent: bilateral, bimensual, bioxid, etc. Lat. bis mai ales prin intermediul fr. bi-.
Sursa: Dicționarul etimologic român

Bi 1. Simbol chimic pentru bismut. 2. Simbol pentru biot.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BI- Element de compunere însemnând „de două ori”, „dublu”, care servește la formarea unor adjective și a unor substantive. – Fr. bi- (lat. lit. bis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*bi- V. bis-.
Sursa: Dicționaru limbii românești

BI- Element de compunere însemnând „de două ori”, „dublu”, care servește la formarea de adjective și substantive. – Din fr. bi-.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)