BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. – Din fr. benthos.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÉNTOS s. n. totalitatea organismelor vegetale și animale care trăiesc pe fundul bălților, lacurilor, mărilor și oceanelor; bental. (< fr. benthos, gr. benthos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BÉNTOS s.n. Totalitatea organismelor care trăiesc fixate pe fundul cursurilor de apă sau al mărilor. [< fr. benthos , cf. gr. benthos – fund].
Sursa: Dicționar de neologisme
BÉNTOS (‹ fr. {i}; gr. benthos „adînc”, „fund”) s. n. Ansamblu al organismelor vii, plante și animale, care trăiesc pe fundul unui bazin (lacustru, marin sau oceanic), fixate (b. sesil, cuprinde spongieri, corali, crinoidee, alge, arheociatide și blastoidee) sau foarte puțin mobile (b. vagil, include anelide, lamelibranhiate, gastropode, crustacee, trilobiți, gigantostracee și carpoidee). Serversc ca hrană mai ales pentru animalele care înoată activ și pentru om (alge, stridii, echinoderme, paguri).Sursa: Dicționar enciclopedic BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul mărilor. – Fr. benthos.Sursa: Dicționarul limbii române moderne béntos s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. – Din fr. benthos.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)