BELADÓNĂ, beladone, s. f. (Bot.) Mătrăgună. ♦ Medicament făcut din frunzele și rădăcinile acestei plante. – Din fr. belladone.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BELADÓNĂ s.f. Mătrăgună. ♦ Medicament preparat din frunzele acestei plante. V. atropină. [< fr. belladone, cf. it. belladonna].
Sursa: Dicționar de neologisme
BELADÓNĂ s. f. 1. plantă cu flori brune-violete și fructe negre care conține diverși alcaloizi (atropina etc.); mătrăgună. 2. medicament preparat din rădăcinile și din frunzele acestei plante. (< fr. belladone, it. belladonna)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BELADÓNĂ (‹ fr. {i}) s. f. 1. (BOT.) Mătrăgună. 2. Preparat farmaceutic din frunze și rădăcini de b. (1), bogate în alcaloizi, care, în doze mici, are acțiune antispastică, sedativă (ex. atropina, hiosciamina, scopolamina).Sursa: Dicționar enciclopedic BELADÓNĂ, beladone, s. f. Mătrăgună. ♦ Preparat farmaceutic făcut din foile acestei plante. – Fr. belladone.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *beladónă f., pl. e (it. bella donna, „femeie frumoasă”, din cauză că’n Italia se scotea din ea o apă de toaletă). Mătrăgună.
Sursa: Dicționaru limbii românești
beladónă s. f., g.-d. art. beladónei; pl. beladóneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
beladonă f. plantă veninoasă din familia solaneelor, întrebuințată în medicină (Atropa beladonna); fructul ei seamănă cu o cireașă și sucul ei servă de suliman (de unde și numele de cucoană frumoasă). V. mătrăgună.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BELADÓNĂ, beladone, s. f. (Bot.) Mătrăgună. ♦ Medicament făcut din frunzele și rădăcinile acestei plante. – Din fr. belladone.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)