Am găsit 28 de definiții pentru cuvantul/cuvintele batal:

BATÁL1, batali, s. m. Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


BATÁL2, batale, s. n. Groapă de depozitare a țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

batál (batali), s. m. – Berbec, castrat, sau care nu este bun pentru reproducere. Tc. batal „inutil” (‹ arab. batal „a schilodi, a face să nu mai fie bun”); cf. alb., bg. batal „inutil”, ngr. μπατάλιϰος „grosolan, mojic”. (G. Meyer 27; Scriban). Presupunem că de aceeași origine trebuie să fie batal, s. n. (șanț), numit astfel fiind vorba de partea șoselei nefolositoare circulației. Din cuvîntul arab corespunzător provine sp. baldar (Corominas, I, 376). Derivația propusă pentru batal de Diculescu, Elementele, 444, pe baza gr. βάτης „reproducător”, este imposibilă fonetic și semantic. Cf. iud. sp. batal „fără lucru” (C. Crews, Vox rom., XIV, 304), de aceeași origine.
Sursa: Dicționarul etimologic român

batal, batal s. m. bărbat impotent.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

BATÁL1, batale, s. n. Groapă săpată în pământ pentru depozitarea țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație, în industria petrolului.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

BATÁL2, batali, s. m. Berbec castrat. – Tc. battal.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

1) batál m., pl. ĭ (turc. battal, nefolositor, scos din uz, greoĭ, fără treabă). Berbec castrat (bătut). Adv. A sta batal pe capu cuĭva (infl. de bat 1), a sta sotnic, a te ținea de el (V. hatal). – Și batár. V. băteală.
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) batál n., pl. urĭ și e (germ. ?). Munt. Lung șanț de scurgere (ca pe marginea uneĭ șosele).
Sursa: Dicționaru limbii românești

3) batál n., pl. urĭ și e (d. bat 1). Olt. Filcă, lopată de bătut mingea (rev. I Crg. 13, 116).
Sursa: Dicționaru limbii românești

batál1 (berbec) s. m., pl. batáli
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

batál2 (groapă) s. n., pl. batále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

batal m. berbece întors. [Origină necunocsută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BATÁL1, batali, s. m. Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BATÁL2, batale, s. n. Groapă de depozitare a țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BATÁL1, batali, s. m. Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

BATÁL2, batale, s. n. Groapă de depozitare a țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

batál (batali), s. m. – Berbec, castrat, sau care nu este bun pentru reproducere. Tc. batal „inutil” (‹ arab. batal „a schilodi, a face să nu mai fie bun”); cf. alb., bg. batal „inutil”, ngr. μπατάλιϰος „grosolan, mojic”. (G. Meyer 27; Scriban). Presupunem că de aceeași origine trebuie să fie batal, s. n. (șanț), numit astfel fiind vorba de partea șoselei nefolositoare circulației. Din cuvîntul arab corespunzător provine sp. baldar (Corominas, I, 376). Derivația propusă pentru batal de Diculescu, Elementele, 444, pe baza gr. βάτης „reproducător”, este imposibilă fonetic și semantic. Cf. iud. sp. batal „fără lucru” (C. Crews, Vox rom., XIV, 304), de aceeași origine.
Sursa: Dicționarul etimologic român

batal, batal s. m. bărbat impotent.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

BATÁL1, batale, s. n. Groapă săpată în pământ pentru depozitarea țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație, în industria petrolului.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

BATÁL2, batali, s. m. Berbec castrat. – Tc. battal.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

1) batál m., pl. ĭ (turc. battal, nefolositor, scos din uz, greoĭ, fără treabă). Berbec castrat (bătut). Adv. A sta batal pe capu cuĭva (infl. de bat 1), a sta sotnic, a te ținea de el (V. hatal). – Și batár. V. băteală.
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) batál n., pl. urĭ și e (germ. ?). Munt. Lung șanț de scurgere (ca pe marginea uneĭ șosele).
Sursa: Dicționaru limbii românești

3) batál n., pl. urĭ și e (d. bat 1). Olt. Filcă, lopată de bătut mingea (rev. I Crg. 13, 116).
Sursa: Dicționaru limbii românești

batál1 (berbec) s. m., pl. batáli
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

batál2 (groapă) s. n., pl. batále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

batal m. berbece întors. [Origină necunocsută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BATÁL1, batali, s. m. Berbec castrat în vederea îmbunătățirii calității cărnii și a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BATÁL2, batale, s. n. Groapă de depozitare a țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)