Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele balș:

BALȘ, oraș în jud. Olt, pe dr. Oltețului; 23.376 loc. (1991). Produse textile și alim.; oțelărie; întreprindere de osii și boghiuri; întreprindere mecanică producătoare de instalații pentru irigații, mașini de ierbicidat, uscătoare pentru cereale, obiecte de uz casnic etc. Reparații de utilaj agricol. Centru pomicol și viticol. Biserică (sec. 18). Atestat documentar din 1564. A primit statut de oraș în 1921.
Sursa: Dicționar enciclopedic


BALȘ, familie de boieri din Moldova. Mai important: Teodor B. (1790-1857), om politic. Caimacam (1856-1857), adversar al unirii Moldovei cu Țara Românească.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, Gheorghe (1868-1934, n. Adjud), inginer și istoric de artă român. Acad. (1923). Specializat în istoria arhitecturii medievale românești și a legăturilor ei cu cu lumea Orientului creștin („Bisericile lui Ștefan cel Mare”, „Bisericile și mănăstirile moldovenești din sec. XVI-XVIII”; „Histoire de l’art roumain ancien”, în colab. cu N. Iorga).
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, Matei (1905-1989, n. București), medic român. Prof. univ. la București. Contribuții la chimioterapia unor boli contagioase („Practica chimioterapiei antimicrobiene”, „Antibioticele”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, Ștefan Lupu M. (1902-1994, n. București), arhitect, istoric și restaurator român. A contribuit la crearea școlii românești de restaurare (bisericile: Sf. Elefterie vechi, Kretzulescu, Radu Vodă, Patriarhiei; mănăstirile Snagov, Hurez, Neamț, Moldovița; culele de la Mădărești).
Sursa: Dicționar enciclopedic

Balș (Teodor) m. caimacam al Moldovei (1790-1857).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Balș n. 1. sat frumos, declarat comună urbană, în județul Romanați, stațiune de cale ferată: 3100 loc.; 2. schit în această comună.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BALȘ, oraș în jud. Olt, pe dr. Oltețului; 23.376 loc. (1991). Produse textile și alim.; oțelărie; întreprindere de osii și boghiuri; întreprindere mecanică producătoare de instalații pentru irigații, mașini de ierbicidat, uscătoare pentru cereale, obiecte de uz casnic etc. Reparații de utilaj agricol. Centru pomicol și viticol. Biserică (sec. 18). Atestat documentar din 1564. A primit statut de oraș în 1921.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, familie de boieri din Moldova. Mai important: Teodor B. (1790-1857), om politic. Caimacam (1856-1857), adversar al unirii Moldovei cu Țara Românească.
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, Gheorghe (1868-1934, n. Adjud), inginer și istoric de artă român. Acad. (1923). Specializat în istoria arhitecturii medievale românești și a legăturilor ei cu cu lumea Orientului creștin („Bisericile lui Ștefan cel Mare”, „Bisericile și mănăstirile moldovenești din sec. XVI-XVIII”; „Histoire de l’art roumain ancien”, în colab. cu N. Iorga).
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, Matei (1905-1989, n. București), medic român. Prof. univ. la București. Contribuții la chimioterapia unor boli contagioase („Practica chimioterapiei antimicrobiene”, „Antibioticele”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

BALȘ, Ștefan Lupu M. (1902-1994, n. București), arhitect, istoric și restaurator român. A contribuit la crearea școlii românești de restaurare (bisericile: Sf. Elefterie vechi, Kretzulescu, Radu Vodă, Patriarhiei; mănăstirile Snagov, Hurez, Neamț, Moldovița; culele de la Mădărești).
Sursa: Dicționar enciclopedic

Balș (Teodor) m. caimacam al Moldovei (1790-1857).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Balș n. 1. sat frumos, declarat comună urbană, în județul Romanați, stațiune de cale ferată: 3100 loc.; 2. schit în această comună.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a