Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele axă:

AXÁ, axez, vb. I. 1. Tranz. A aduce o piesă cilindrică în poziția în care axa ei de simetrie sau de rotație coincide cu o axă dată. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) orienta, a (se) desfășura într-un anumit sens, a (se) concentra în jurul a ceva. – Din fr. axer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


AXÁ vb. I. 1. tr. A centra (o piesă etc.). 2. tr., refl. (fig.) A (se) desfășura în jurul a ceva, a (se) conforma cu ceva ; a (se) susține pe baza unei anumite situații, combinații etc. [< fr. axer].
Sursa: Dicționar de neologisme

AXÁ vb. I. tr. a centra (o piesă). II. tr., refl. (fig.) a (se) desfășura în jurul a ceva, a (se) conforma cu ceva; a (se) susține pe baza unei anumite situații; a (se) orienta. (< fr. axer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

AXÁ, axez, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A aduce o piesă în poziția în care axa ei de simetrie sau de rotație coincide cu o axă dată; a centra. – Fr. axer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

axá (a ~) vb., ind. prez. 3 axeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

AXÁ, axez, vb. I. 1. Tranz. A centra, a echilibra două sau mai multe piese cilindrice. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) orienta, a (se) desfășura într-un anumit sens, a (se) concentra în jurul a ceva. – Din fr. axer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÁXĂ1, axe, s. f. Dreapta care se consideră orientată într-un anumit sens. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziție într-un sistem tehnic. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mișcarea de rotație a unui corp în jurul lui însuși. ♦ Axa lumii = prelungire a dreptei care unește polii pământului până la intersecția cu sfera cerească. – Din fr. axe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÁXĂ2 s. f. v. ax.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÁXĂ s.f. 1. Linie dreaptă, reală sau închipuită, care trece prin centrul unui corp și împrejurul căreia acel corp se rotește sau se poate roti. ♦ Dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mișcarea de rotație a unui corp ceresc. 2. Linie dreaptă care delimitează părți simetrice pe un corp, pe o suprafață etc. 3. Ax. [< fr. axe, germ. Achse, cf. lat. axis – osie].
Sursa: Dicționar de neologisme

ÁXĂ s. f. 1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens. 2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziție într-un sistem tehnic. ♦ ~ de rotație = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mișcarea de rotație a unui corp; ~ optică = linie care trece prin centrul corneei și prin centrul optic al ochiului; ~ de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafețe față de care acestea prezintă anumite proprietăți de simetrie. 3. (astr.) ~ a lumii = prelungire a dreptei care unește polii Pământului până la intersecția cu sfera cerească. 4. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia și aliații lor. (< fr. axe, germ. Achse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

áxă (áxe), s. f. – Dreaptă orientată într-un anumit sens. – Var. (înv.) axon. Gr. ἄξων (sec. XVII, cf. Gáldi 156) și modern din fr. axe.Der. axial, adj.; axilar, adj.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ÁXĂ1 s. f. v. ax.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ÁXĂ2, axe, s. f. Dreaptă existentă sau imaginată care ocupă o poziție particulară în raport cu un corp sau cu o figură. ◊ Axă de rotație = dreaptă în jurul căreia se rotește un corp sau o figură. Axă de simetrie = dreaptă în raport cu care punctele unui corp sau ale unei figuri sunt simetrice. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mișcarea de rotație a unui corp ceresc în jurul lui însuși. – Fr. axe (lat. lit. axis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

*axă f., pl. e (lat. axis m., d. vgr. áxon, osie, rudă cu vsl. osĭ. V. osie). Osie. – Și ax n., pl. urĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

áxă2/ax2 (mat., fiz.) s. f./s. n., pl. áxe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

axă f. linie dreaptă care trece prin centrul unui corp.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

AXĂ1, axe, s. f. Dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziție într-un sistem tehnic. ♦ Dreaptă imaginară în jurul căreia se face mișcarea de rotație a unui corp în jurul lui însuși. ♦ Axa lumii = prelungire a dreptei care unește polii Pământului până la intersecția cu sfera cerească. [Var.: ax s. n.]- Din fr. axe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÁXĂ2 s. f. v. ax1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)