AVÉN s. n. v. avenă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AVÉN s.n. v. avenă.
Sursa: Dicționar de neologisme
AVÉN (‹ fr.) s. n. (GEOL., GEOGR.) Puț format în roci solubile (în special calcare), constituind o formă carstică de dizolvare. În partea inferioară poate comunica cu o grotă, cu galerii subterane, cu rîuri subterane etc.; favorizează evacuarea spre adînc a apelor de suprafață; pîlnie.Sursa: Dicționar enciclopedic AVÉN s. n. v. avenă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)