AVÁT, avați, s. m. Pește răpitor de apă dulce, asemănător cu crapul, și cu spinarea verzuie (Aspius aspius) – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
AVÁT, avați, s. m. Pește răpitor de apă dulce, cu spinarea verzuie (Aspius rapax). – Tc. haut.Sursa: Dicționarul limbii române moderne avát, havát și hávăt m. (după Șăin., d. turc. haut și avat, crîsnic, năpatcă; după mine, cp. cu gavăt). Mold. Munt. Un pește cam asemenea cu șalău, dar maĭ întunecat și cu foarte multe oase (áspius rapax). Ca și știuca, devorează peștiĭ micĭ. – Se numește și havút și haút (Ant. și Acad.) și, auzit de mine, háut (Btș. Fc.). – Și vîjgăŭ, vîlsan și vréspere.
Sursa: Dicționaru limbii românești
avát s. m., pl. aváțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită avat m. pește de Dunăre care aduce cu șalăul, carnea-i bună la gust (Aspius rapax). [Turc. AVAT].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AVÁT, avați, s. m. Pește răpitor de apă dulce, asemănător cu crapul, cu spinarea verzuie (Aspius aspius). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 