Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele autovehicul:

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovéhicule.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


AUTOVEHÍCUL s.n. Vehicul cu tracțiune mecanică proprie. [Pron. a-u-, pl. -le. / cf. fr. autovéhicule].
Sursa: Dicționar de neologisme

AUTOVEHÍCUL s. n. vehicul cu tracțiune mecanică proprie. (< fr. autovéhicule)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – După fr. autovéhicule.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

autovehícul (a-u-) s. n., pl. autovehícule
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul terestru, autopropulsat, suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovéhicule.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)