AUTOIRONÍE, autoironii, s. f. Ironie la adresa propriei persoane. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + ironie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AUTOIRONÍE s.f. Ironie la adresa propriei persoane. [Et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme
AUTOIRONÍE s. f. ironie la adresa propriei persoane, opere etc. (< auto1- + ironie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*autoironíe (a-u-) s. f., art. autoironía, g.-d. art. autoironíei, pl. autoironíiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AUTOIRONÍE, autoironii, s. f. Ironie la adresa propriei persoane. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + ironie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)